Etichete pentru haine: brodate, țesute sau tipărite

Un mic producător de haine comandă cinci sute de etichete brodate cu numele mărcii, scris cu litere de trei milimetri. Primește un dreptunghi cu ceva ilizibil pe el.

Nu e o eroare de execuție. Broderia nu poate face litere de trei milimetri, iar asta nu depinde de mașină, ci de grosimea firului.

Alegerea tehnologiei se face după dimensiunea textului și după cantitate, nu după cum sună. Ce urmează sunt pragurile.

Cele trei variante

Eticheta brodată. Textul e cusut cu fir pe o bucată de material, care se coase apoi pe piesă. Are relief, aspect textil, senzație de calitate.

Eticheta țesută. Nu e brodată — textul e țesut direct în structura materialului, din fire colorate. E standardul industriei pentru etichete de marcă.

Eticheta tipărită. Text imprimat pe o bandă de satin, tafta sau bumbac. Cea mai ieftină și cea folosită, de regulă, pentru instrucțiunile de spălare.

Cele trei nu concurează pe același teren, deși par asemănătoare pe o fotografie.

Ce dimensiune de text suportă fiecare

Criteriul care elimină cel mai repede o variantă.

Brodat: minimum realist 4-5 mm înălțime de literă, la un font simplu, fără serife subțiri. Sub atât, firul acoperă golurile din litere și textul devine o pată.

Țesut: se coboară la 1,5-2 mm și rămâne lizibil. De aici vine dominația lui: pe o etichetă de 4 cm intră un nume, un site și o mărime.

Tipărit: practic fără limită, ca la orice tipar. Se pot pune simboluri de întreținere, compoziție, mărimi, tot.

Regula scurtă: dacă textul are mai mult de trei-patru cuvinte pe o etichetă mică, broderia iese din discuție.

Rezistența la spălare

Țesut: cea mai bună. Textul e parte din material, nu ceva adăugat peste el. Rezistă cât haina.

Brodat: foarte bună. Firul de poliester nu-și pierde culoarea la spălări normale. Problema apare la margini, dacă eticheta nu e finisată corect.

Tipărit: cea mai slabă și cea mai variabilă. Tiparul de calitate rezistă zeci de spălări; cel ieftin devine ilizibil în șase luni.

Contextul contează: eticheta de compoziție trebuie să rămână lizibilă pe toată durata de viață a produsului. La articolele care se spală des — uniforme, echipament de bucătărie, haine de copii — tiparul ieftin e o alegere care se plătește ulterior.

Cantități și costuri

Ordinele de mărime, ca să știi ce ai de întrebat:

Brodat. Nu are cantitate minimă reală. Se poate face și una singură. Costul pe bucată scade puțin cu volumul, fiindcă timpul de mașină rămâne același. E singura variantă rezonabilă sub 100 de bucăți.

Țesut. Cere cantitate minimă, de obicei de la 500-1.000 de bucăți, plus un cost inițial pentru pregătire. Sub pragul ăsta, prețul pe bucată e nejustificat. Peste el, devine cea mai ieftină variantă de calitate.

Tipărit. Minimul e mai mic decât la țesut, iar prețul unitar e cel mai mic din toate.

Traseul obișnuit al unui producător mic: începe cu etichete brodate sau tipărite, în cantități mici, și trece la țesut când volumul justifică minimul de comandă.

Unde se pune și cum se prinde

Poziții standard: la ceafă, în interior; pe cusătura laterală, la câțiva centimetri de tiv; la manșetă, pentru etichetele de marcă vizibile.

Tipuri de prindere, care se cer explicit la comandă:

• Tăiată dreaptă — cea mai simplă, se coase pe toate laturile.
• Îndoită la capete — capetele se ascund sub cusătură, se vede doar partea din mijloc.
• Îndoită în două — se coase pe o singură latură, iar eticheta atârnă. Standardul pentru cusătura laterală.
• Cu margine termosudată — pentru materiale sintetice, împiedică destrămarea.

Detaliul care se uită cel mai des: eticheta de la ceafă zgârie, dacă e din material rigid. E motivul pentru care multe mărci au trecut la etichete tipărite direct pe material în zona aceea.

Ce trebuie scris pe etichetă

Partea în care nu contează preferințele.

Pentru produsele textile vândute în Uniunea Europeană, regulamentul european privind denumirile fibrelor și etichetarea compoziției cere ca eticheta să indice compoziția fibroasă, în procente, cu denumirile standardizate ale fibrelor, în limba țării unde se vinde produsul. Pentru România, în română.

În practică, o etichetă completă conține:

• Compoziția, în procente.
• Simbolurile de întreținere — spălare, înălbire, uscare, călcare, curățare chimică.
• Mărimea.
• Producătorul sau importatorul, cu date de identificare.
• Țara de origine, unde e cazul.

Toate astea nu încap pe o etichetă brodată. De aceea, în practică, se folosesc două: una de marcă, brodată sau țesută, și una de compoziție, tipărită.

Pentru situația exactă a unui produs anume, informația se verifică la sursă sau cu cineva care se ocupă de conformitate. Regulile diferă pe categorii.

Ce se alege, pe scurt

Sub 100 de bucăți, text scurt, aspect artizanal: brodat.

Peste 500 de bucăți, text mic sau mult, aspect de marcă: țesut.

Instrucțiuni de întreținere și compoziție, orice cantitate: tipărit.

Personalizare individuală — un nume, o dată, o inițială pe o piesă unică: brodat direct pe haină, fără etichetă separată.

Întrebări frecvente

Care e diferența dintre eticheta brodată și cea țesută?

La cea brodată, textul e cusut cu fir peste un material. La cea țesută, textul e țesut în structura materialului. A doua permite litere mult mai mici și rezistă mai bine.

Cât de mic poate fi textul pe o etichetă brodată?

Minimum 4-5 mm înălțime de literă, cu un font simplu. Sub atât, firul acoperă golurile din litere. Eticheta țesută coboară la 1,5-2 mm.

De la ce cantitate merită eticheta țesută?

De la 500-1.000 de bucăți, în funcție de furnizor, plus un cost inițial de pregătire. Sub prag, brodatul sau tiparul sunt singurele variante rezonabile.

Ce trebuie scris legal pe eticheta unei haine?

Compoziția fibroasă în procente, cu denumirile standardizate, în limba țării unde se vinde — pentru România, în română. În practică se adaugă simbolurile de întreținere, mărimea și datele producătorului. Pentru un produs anume, verifică la sursă.

De ce zgârie eticheta de la ceafă?

Fiindcă e dintr-un material mai rigid decât haina. E motivul pentru care multe mărci au renunțat la eticheta cusută în zona aceea și tipăresc informația direct pe material.

Trei milimetri

Cele mai multe comenzi de etichete se strică din același motiv: se alege tehnologia înainte de a se măsura textul. Ordinea corectă e invers.