Revelion: ce se dăruiește, ce se duce la petrecere și ce obiceiuri se mai țin

De Revelion nu se dăruiesc cadouri. S-a dăruit deja tot, cu șase zile înainte, iar bugetul de decembrie e terminat.

Ce există, în schimb, e o gazdă care primește zece oameni în casă până la patru dimineața. Iar acolo se aplică cu totul alte reguli.

Ce duci într-o casă de Revelion

Regula de bază: întrebi ce lipsește și duci exact aia. O gazdă care organizează pentru zece persoane are o listă în cap și îți spune imediat.

Dacă nu ai cum să întrebi, alegerile care nu greșesc:

• Șampanie sau spumant bun. Se consumă la miezul nopții și e singurul lucru din care nu se poate avea prea mult.
• Gheață. Cadoul cel mai neromantic și cel mai des salvator. La ora unu noaptea nu mai are nimeni gheață.
• Apă minerală, în cantitate. Pentru aceleași motive.
• Ceva de mâncare pentru dimineață. Croasanți, pâine bună, ceva de la o brutărie. Se deschide la ora șapte și e ținut minte.
• Cafea bună. Pentru 1 ianuarie.

Ce nu funcționează: o mâncare care cere încălzită și un loc pe masă, în bucătăria unei gazde care gătește de două zile.

Când se dăruiește totuși ceva

Trei situații în care un cadou de Anul Nou are sens:

Pentru gazdă, dat pe 1 sau 2 ianuarie. Un gest de mulțumire după, nu în noaptea aceea. Se apreciază mult mai mult decât o sticlă în plus adusă la sosire.

Pentru cine lucrează în noaptea aceea. Medici, șoferi, oameni la ghișee, personal la hotel. Un gest mic, când toți ceilalți petrec, se ține minte.

Între cuplurile care nu fac Crăciunul împreună. Se mută cadoul pe 31 decembrie și devine momentul lor.

Obiceiurile și de unde vin

Facem o mulțumire de lucruri în noaptea aceea fără să știm de ce. Câteva, pe scurt:

Lenjeria roșie. Obicei relativ recent, de import, legat de noroc. Nu are rădăcini în tradiția românească, dar s-a răspândit rapid.

Bani în buzunar la miezul nopții. Ideea că anul te prinde cum vrei să-l petreci. Din aceeași familie: să nu fii datornic, să nu plătești facturi pe 1 ianuarie.

Să nu dai nimic afară din casă pe 1 ianuarie. Nici gunoiul, nici bani împrumutați. Vechi și încă respectat în multe familii.

Sorcova și Plugușorul. Astea sunt cu adevărat românești și vechi, urări de rod și de sănătate purtate de copii pe 1 ianuarie. În orașe s-au rărit mult; la sate încă se practică.

Ce mănânci în prima zi. Se evită pasărea, ca norocul să nu zboare. Se preferă porcul, care râmă înainte. Obicei larg răspândit și în restul Europei.

Ce se poartă

Întrebarea care apare imediat după „ce duc". Depinde complet de locul petrecerii, iar greșeala e să nu întrebi.

La restaurant sau la hotel se poartă ținută de seară. Într-o casă, ținută mult mai relaxată, iar cine vine în rochie lungă la o petrecere cu pizza pe podea se simte prost toată noaptea.

Un detaliu practic: pantofii. O noapte de opt ore în picioare, în tocuri, se termină prost. Multe femei duc o pereche de rezervă în geantă, și au dreptate.

Dacă tu ești gazda

Un Revelion în casă e mai bun decât unul la restaurant și de trei ori mai obositor. Câteva lucruri care fac diferența, spuse de oameni care organizează în fiecare an:

• Mâncare rece, în mare parte. Platourile se pregătesc dimineața și nu cer nimic după ora nouă seara. O gazdă care gătește cald toată noaptea nu petrece.
• Împarte sarcinile pe față. Cine aduce gheața, cine aduce apa, cine aduce desertul. Oamenii vin oricum cu ceva; mai bine cu ce trebuie.
• Pregătește dimineața de 1 ianuarie. Cafea, ceva de mâncare, un loc curat. Se mulțumește cel mai mult exact atunci.
• Stabilește de la început dacă rămâne cineva peste noapte. La ora trei, cu drumurile pline, nu e momentul discuției.
• Renunță la un fel de mâncare. Nimeni nu observă. Toată lumea observă dacă gazda e epuizată la unsprezece seara.

Cadoul care merge cel mai bine, dat pe 2 ianuarie

Ideea cea mai simplă și cea mai rar făcută: fotografiile din noaptea aceea, selectate și trimise gazdei.

Toată lumea face poze de Revelion. Aproape nimeni nu le mai deschide. Douăzeci de cadre bune, alese și trimise pe 2 ianuarie, sunt un cadou care nu costă nimic și pe care nu-l face nimeni.

Întrebări frecvente

Se dăruiesc cadouri de Revelion?

Nu e un obicei. S-a dăruit deja de Crăciun, cu șase zile înainte. Ce se face, în schimb, e să duci ceva în casa gazdei.

Ce duci la o petrecere de Revelion?

Întreabă gazda ce lipsește. Dacă nu poți, alege spumant bun, gheață, apă în cantitate sau ceva de mâncare pentru dimineață.

De ce se poartă lenjerie roșie de Revelion?

E un obicei recent, de import, legat de noroc. Nu are rădăcini în tradiția românească, dar s-a răspândit repede în ultimele decenii.

Ce nu se face pe 1 ianuarie?

Prin tradiție, nu se dă nimic afară din casă — nici gunoiul, nici bani împrumutați. Se evită și carnea de pasăre, ca norocul să nu zboare.

Ce se dăruiește gazdei după Revelion?

Un gest de mulțumire pe 1 sau 2 ianuarie. Fotografiile din noaptea aceea, selectate și trimise, sunt cadoul cel mai apreciat și cel mai rar făcut.

O noapte cu gazde, nu cu cadouri

Cine organizează Revelionul face cea mai grea muncă din tot decembrie și primește cel mai puțin. Un gest îndreptat spre gazdă, nu spre petrecere, e singurul cadou care lipsește de fapt în noaptea aceea.