Bobotează și Sfântul Ion: tradiții, obiceiuri și ce se face

Pe 6 ianuarie, la orice biserică din țară, se formează un rând care iese în stradă. Oamenii au sticle de plastic de doi litri și așteaptă, uneori o oră, la frig.

Pentru apă. E singura zi din an în care se face agheasmă mare, iar oamenii care nu intră în biserică toată iarna vin atunci.

Bobotează și Sfântul Ion sunt, împreună, capătul sărbătorilor de iarnă. După 7 ianuarie, în calendarul popular, iarna e a lucrurilor obișnuite.

Ce se sărbătorește pe 6 ianuarie

Bobotează, sau Botezul Domnului, e ziua în care Biserica prăznuiește botezul lui Iisus în râul Iordan, de către Ioan Botezătorul.

Sărbătoarea se mai numește Epifania sau Teofania, adică arătarea lui Dumnezeu. Numele popular „Bobotează" vine, cel mai probabil, din contragerea unei forme vechi legate tot de botez.

E una dintre cele mai vechi sărbători creștine, mai veche decât Crăciunul ca dată fixată în calendar.

Agheasma mare

Partea centrală a zilei. Slujba de sfințire a apei se face o singură dată pe an, în ajunul și în ziua de Bobotează, și rezultă agheasma mare — diferită de agheasma mică, sfințită de mai multe ori pe an.

Ce se face cu ea, în practica ortodoxă:

• Se bea pe nemâncate, în primele zile după Bobotează. Tradiția spune opt zile, până la încheierea perioadei sărbătorii.
• Se stropesc casa, gospodăria, animalele.
• Se păstrează peste an, într-un vas curat, la loc răcoros.

Un lucru observat de secole și repetat des: agheasma mare nu se strică. Nu e o afirmație pe care o poate garanta cineva pentru orice recipient, dar tradiția păstrării peste an e reală și veche.

Practic: se ia într-un vas curat, se ține la întuneric și la rece, nu se amestecă cu apă obișnuită.

Aruncatul crucii în apă

Obiceiul cel mai vizibil, mai ales în orașele de pe malul apei.

Preotul aruncă o cruce de lemn în râu, în lac sau în mare, iar bărbații sar după ea. Cel care o scoate primește crucea și, spune tradiția, are un an bun.

Se face la Constanța, în Delta Dunării, la Galați, pe malurile râurilor din toată țara. Apa e, evident, aproape de zero grade, iar participanții sunt de obicei tineri.

În multe localități mici, unde nu există apă curgătoare accesibilă, obiceiul se face simbolic, într-un vas mare, în curtea bisericii.

Botezul caselor

În zilele dinaintea Bobotezei, preotul trece pe la casele din parohie cu crucea și cu agheasmă, stropește camerele și cântă troparul sărbătorii.

Se numește popular „umblatul cu Iordanul" sau „cu Botezul". Gazda pregătește o masă cu ceva de-ale gurii și oferă o sumă de bani, la alegere.

Ce merită știut, dacă nu ești obișnuit: nu există un tarif. Se dă cât se poate, iar în multe parohii nu se dă nimic și nu se comentează nimic.

În orașe, obiceiul se face mai rar și de obicei la cerere.

Obiceiurile populare din jurul zilei

Peste stratul bisericesc stau, ca de obicei, credințe mai vechi legate de apă și de curățare.

Câteva dintre cele care circulă și azi:

• Nu se spală rufe în ziua de Bobotează și câteva zile după, ca să nu se „tulbure" apa sfințită.
• Fetele își visau ursitul punând busuioc de la Bobotează sub pernă.
• Vremea din ziua de Bobotează ar arăta cum va fi anul: ger mare, an bun; moină, an slab.
• Post negru în ajun, până la aducerea agheasmei acasă.

Ca la toate obiceiurile de acest tip, se țin unde se țin și nu obligă pe nimeni.

Sfântul Ion, pe 7 ianuarie

A doua zi se prăznuiește Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, cel care l-a botezat pe Iisus. E continuarea directă a sărbătorii de pe 6.

Pentru viața obișnuită, însă, 7 ianuarie înseamnă altceva: cea mai mare onomastică din România.

Își serbează ziua toți cei numiți Ion, Ioan, Ionuț, Ionel, Nelu, Ioana, Ionela, Oana, Nuți, Iancu, Ivan, Jenică. E o listă lungă, fiindcă Ion e, istoric, cel mai răspândit prenume românesc.

Ce se face: se sună, se vizitează fără invitație — la onomastică se vine, nu se așteaptă chemare — și se aduce ceva mic.

Ce se dăruiește de Sfântul Ion

Onomastica nu e zi de naștere. Cadourile sunt mai mici, iar gestul contează mai mult decât obiectul.

Ce se dăruiește obișnuit: o sticlă bună, flori pentru femei, o cutie de bomboane, ceva mic și personal. Cine vine în vizită aduce ceva pentru masă.

Ce nu e nevoie: un cadou de valoarea unuia de aniversare. Nimeni nu se așteaptă la asta și pune persoana într-o poziție incomodă.

Iar dacă nu poți ajunge, un mesaj în ziua respectivă e suficient și se apreciază. Multe onomastici trec fără ca nimeni să sune.

Întrebări frecvente

Când e Bobotează și când e Sfântul Ion?

Bobotează pe 6 ianuarie, Sfântul Ion pe 7 ianuarie, în fiecare an. Sunt date fixe și închid ciclul sărbătorilor de iarnă.

Cât se păstrează agheasma mare?

Tradiția e că se ține peste an. Practic, se pune într-un vas curat, la rece și la întuneric, și nu se amestecă cu apă obișnuită. Se bea pe nemâncate, mai ales în primele opt zile după sărbătoare.

De ce se aruncă crucea în apă?

Ca amintire a botezului lui Iisus în Iordan. Preotul aruncă o cruce de lemn în râu sau în mare, iar cel care o scoate o primește și, spune tradiția, are un an bun.

Cât se dă preotului la botezul casei?

Nu există un tarif. Se dă cât se poate, iar în multe parohii nu se dă nimic și nu se face nicio observație.

Cine își serbează ziua pe 7 ianuarie?

Toți cei numiți Ion, Ioan, Ionuț, Ionel, Nelu, Ioana, Ionela, Oana, Iancu sau Ivan. E cea mai întinsă onomastică din calendarul românesc.

Capătul iernii mari

Cu 7 ianuarie se termină șirul care începe la Sfântul Nicolae. Bradul se scoate, mâncarea se termină, viața intră în ianuarie. Următoarea oprire e la sfârșitul lui februarie, cu mărțișorul.